Exista viata dupa examenul de rezidentiat (updated)

Exista viata dupa examenul de rezidentiat

Exista viata dupa examenul de rezidentiat (updated)

Am decis sa scriu acest articol in speranta ca voi ajuta cativa colegi care au de infruntat un an plin de emotii…


In primul rand, va felicit ca ati trecut cu bine de cei 6 ani. Desi, inainte sa intru la facultate, toti mi-au spus ca “medicina este o facultate grea”, nu am inteles ce inseamna greul pana nu m-am lovit de el. Numai medicinistii stiu ce inseamna sa te trezesti la 5 ca sa fii pe sectia de uro la Sf Ioan la 7.30 cand se semneaza condica de prezenta, sa ai cursuri la 3 spitale diferite in aceeasi zi, sa privesti cu jind un covrig uscat in timpul cursurilor si sa il numesti “pranz”. Nu mai dau alte exemple desprinse parca din seriale SF pentru ca voi oricum stiti la ce ma refer…

Ca sa ai succes la examenul de rezidentiat trebuie sa fii perseverent. Ce inseamna perseverenta invatand ECN-ul?

„Perseverenta este munca grea efectuata in continuarea muncii grele care deja te-a obosit pana la epuizare totala!”
(Newton Leroy Gingrich)

Nu a trecut mai mult de o luna de la un episod amuzant pentru unii, trist pentru mine. Imi amintesc cand am iesit pe balcon sa “iau o gura de aer” fiind obosita dupa 5-6 ore de citit, injurat printre dinti pe cei care au tradus si aprobat ECN-ul, trecandu-mi prin cap diverse ganduri indreptate catre sistemul medical (ganduri de care nu sunt tocmai mandra) si am vazut miracolul: privind pe fereastra, 3 maturatori faceau curat in cartier!

Cred ca astfel de stari psihice sunt comune pentru cei care au luat in serios acest examen. De fapt, asa iti dai seama de nivelul tau de  pregatire… daca ai ajuns la disperare, esti pe drumul cel bun.

Ma gandeam ca e cel mai frumos lucru, sa dai cu matura intr-o zi frumoasa de toamna, sa nu ai grija ca pici rezidentiatul si stai un an pe bara sau ii dezamagesti pe cei care te-au tinut 6 ani in facultate, doar ei stiind cum. Actul acela de a tine matura in mana si a indeparta frunzele de pe trotuar mi se parea divin! As fi facut schimb de locuri intr-o secunda.
Lasand gluma la o parte, va sfatuiesc sa va apucati din timp de invatat, sa parcurgeti cartea cu atentie si sa incercati sa gasiti un echilibru in tot ceea ce faceti. Intradevar, acesta este cel mai important an pentru medicinisti, insa tineti cont ca nu graviteaza lumea in jurul vostru.
Va doresc tuturor sa aveti posibilitatea sa ALEGETI ceea ce vreti, nu ceea ce ramane; specialitatea care va inspira si “va da aripi” si nu pe cea considerata “profitabila”.La ceremonia de absolvire doamna Decan ne-a spus ca aici se incheie cea mai frumoasa perioada a vietii noastre. Vreau sa o contrazic, pentru ca eu sunt convinsa ca cea mai frumoasa perioada abia acum incepe!Dragi colegi, va urez sa aveti spor la treaba si compasiune pentru viitorii pacienti!
Apreciez feedback-ul vostru, asa ca astept sa imi transmiteti pareri legate de examenul de rezidentiat sau orice informatie pe care doriti sa o impartasiti cu ceilalti.

Exista viata dupa examenul de rezidentiat

COMMENTS

  • 28/11/2013
    reply

    Ghiny

    „Sa inveti fara sa gandesti este fara sens,dar sa gandesti fara sa inveti este periculos.” Confucius

  • 29/11/2013
    reply

    Pregatindu-te pentru acest examen, realizezi ca invatatul si ganditul pot fi doua lucruri total paralele… Sper ca in anii urmatori sa se schimbe bibliografia iar acest examen sa puna in valoare gandirea logica, medicala, si mai putin memorarea unor tabele, procente, date epidemiologice.

  • 01/12/2013
    reply

    Dana,
    In primul rand felicitari pentru ce ati reusit la examenul asta. Multi dintre voi sunteti oameni exceptionali, ati fost clar cele mai bune grupe la care am predat vreodata – bineinteles, judecand in ansamblu, nu neaparat individual.
    Ce ai scris tu aici este o foarte buna incurajare pentru cei care vin din urma, exemplul personal al celor care au trecut prin acest an poate fi motivational intr-un grad foarte inalt.
    Sunt insa cateva lucruri cu care nu sunt de acord… In primul rand titlul – exista viata dupa examen… Exista, evident, dar asta spera toti care au anul asta in fata, si nu cred ca ce ai scris tu justifica neaparat titlul. Sa vedem ce vei gandi peste 1 an!
    Cu perseverenta sunt 100% de acord, la fel si cu gandul ca ai face orice altceva decat sa inveti, dar nu l-as cita pe Newt Gingrich pentru asta. Not now, not ever.(Probabil asta e si motivul principal care m-a facut sa iti raspund in primul rand). Nimic din ceea ce a facut Newt – nici fata de familie (si-a parasit prima sotie bolnava etc), nici ca lider de grup in Camera Reprezentantilor (de unde a fost cam dat afara de propriul partid), nici misoginismul lui agresiv nu justifica asta. Desi a fost perseverent in comportamentul lui…
    Legat de a alege ce iti place…. problema este ca majoritatea nu au nici o idee ce inseamna meseria pe care au ales-o. Oricine ar trebui sa se intereseze serios, dar multi nu o fac si e clar problema lor. De exemplu anul asta s-a luat iar destul de agresiv Endocrinologie. Mi-e imposibil sa cred ca nu vor fi 60-70% cel putin care vor regreta amarnic alegerea asta – oameni care ar fi putut alege cam orice altceva. Vor avea un rezidentiat destul de frumos si o viata extrem de grea dupa. Posturile ok sunt foarte putine, inclusiv in privat. Am o prietena, medic exceptional, care la 5 ani dupa terminarea rezidentiatului spera sa obtina un post, si mai sunt si altii. Tu ai ales Dermatologie, o alegere foarte foarte buna. Te cred ca asta iti place, nu esti omul care sa faca compromisuri, dar daca altcineva ar alege Dermato l-as banui si de o buna doza de pragmatism, mai ales tinand cont de parte de Venerologie pe care multi o vor vedea mai mult decat isi doresc.
    Legat de parte cea mai frumoasa a vietii, ce incepe este partea pe care cei cu adevarat buni (si cu un dram de noroc) o pot considera cea mai frumoasa. Avem insa tendinta sa idealizam trecutul si ce ne lipseste in acest moment si eu cred ca judecand retrospectiv, majoritatea vor considera clar facultatea perioada cea mai frumoasa.
    Legat de invatat si de gandit – sunt probabil oameni care au „invatat” mai mult timp pt examenul asta decat voi, cei cu rezultate de top. Dar ganditul si logica fac diferenta – daca iti organizezei materia in cap si o intelegi mai bine, vei avea punctaje mai mari. Nu e ideal, de acord, dar personal sunt de acord cu examenul pe „cunostinte” fata de cel pe gandire logica pura… Asa am putea sa dam teste IQ, si chiar daca asta ne-ar avantaja pe unii dintre noi, nu e o garantie ca oameni inteligenti dar lenesi nu ar fi un pericol mai mare pentru pacientii lor decat unii mediocri, dar care stapanesc bine cunostintele. Si cred ca stii bine ca noi suntem mici copii la memorare fata de SUA, unde ghidurile si formulele mnemotehnice memorate obsesiv tin loc de orice gandire cat de cat logica. (bine, la ei e obligatoriu pentru protectia fata de malpraxis, in europa exista ceva mai multa libertate a medicului, iar in Ro, deocamdata… sa nu mai vorbim)
    Mult succes in continuare!
    Emil Ungureanu

  • 05/07/2014
    reply

    Anonim

    Munca multa, multa! Sacrificii foarte mari in viata personala…toate pentru o clipa de fericire nemarginita! Momentul cand iti este scanat caietul de grile, in fata ta, si tu stai in fata celorlalti participanti la concurs, cand sufletul iti este desprins de trup, simti un amfiteatru intreg cum vibreaza, iti rasuna in minte, ca de pe alta lume, rugaciunea ta si a tuturor din sala de a promova examanul…. si dintr- o data , pe nepregatite se aude un numar cu trei cifre! Gata …ai scapat! Respiri adanc dupa cele 5 min de pauza :)) Examenul de rezidentiat este o experienta frumoasa, dupa ce ai obtinut un punctaj care se iti ofere o pozitie buna la repartitie! Inainte de asta este un infern 🙂 Asa ca pregatiti-va bine pt ce urmeaza! Va urez bafta la toti! O viata noua si de restul caramele!

  • 09/08/2014
    reply

    Anonim

    Buna Dana,in prmul rand felicitari pentru alegerea facuta in carierea da medic si pentru acest blog.
    As vrea totusi sa stiu,cat de mult se pune accent pe nota obtinuta la rezidentiat si cat de mult conteaza aceasta nota?Pentru ca exista la ora actuala,absolventi fara rezidentiat care lucreaza pe locuri si care sunt priviti din punct de vedere al imaginii de medic dar si al salariului,cu unul care de bine de rau.a obtinut un loc pe o anumita sectie,intre cei doi neexistand absolut nicio diferenta,sau ar exista:purtatul ecusonului in piept.
    Oare nota asa de mult conteaza, daca de pilda,o anumita sectie are nevoie de tine ca rezident,pt ca nu pana atunci n-au mai scos locuri/posturi la concurs,deoarece nu se ducea nimeni pe sectia si specialitatea respectiva din orasul respectiv?
    Eu cred ca aceste criterii de repartitie a absolventilor,nu fac altceva,decat sa-i invrajbeasca pe acestia,sa creeze ura si dusmanie si sa-si piarda orice speranta de a-si mai urma visul pe care-l aveau inca din anul 3 sau 4 de facultate.

  • 13/08/2014
    reply

    Buna! Nu consider ca nota obtinuta la un examen poate defini un om sau poate reda cu acuratete cunostiintele sale medicale. Insa mai cred ceva: nota arata cat de mult isi doreste specialitatea resprectiva…. daca sunt persoane care din anul 3,4 de facultate s-au decis asupra unei viitoare cariere, pai atunci inseamna ca fac tot posibilul s-o ia la rezidentiat. Asa cum spune si Coelho: „cand iti doresti ceva cu adevarat, tot universul conspira pentru ca tu sa iti indeplinesti visul”… iar daca nu au luat ce-au vrut a fost pentru ca nu s-au pregatit suficient, deci nu si-au dorit chiar asa de tare. Nu sunt la curent cu posibilitatea de a lucra in spital fara rezidentiat; din cate stiu din 2013 nu mai e valabil acest lucru…. daca ai mai multe detalii, te rog sa ma informezi si pe mine.

  • 17/08/2014
    reply

    Anonim

    Buna Dana,frumos spus in acel citat al lui Coelho.
    Eu iti spun,ca sunt studenti care si-au dorit/isi doresc cu adevarat o anumita specializare,ex.cardiologie,chirurgie,si care fac tot posibilul sa obtina la rezidentiat nota mare,pentru a ocupa un loc,intr-un spital universitar.Dar vin si tudentii cu maxim de punctaj,0 greseli,nimeni nu stie sau poate stie cum a obtinut acel punctaj) si va lua fata tuturor ce sperau la acele/acel loc sa il ocupe dintre specializarile dorite cu adevarat.
    Si va fii trimis la Oradea,Timisoara,de exemplu,pe aceea specializare unde nici naiba nu-l cunoaste,iar „eminentele” de studenti detasati cu dedicatie,le vor „fura” locurile ca mai tarziu sa le transforme in posturi.Ce va face acel student-rezident in situatia de fata? va fii ca un intrus,iar de adaptare si de a primii cazuri de la specialist sau de a asista si nu mai zic de a opera,nici nu se discuta,vede sala doar pe geam.Si sunt multe de spus.E mult mai rau decat ca repartitia dinainte de '89.Medicina nu se mai face din pasiune,ci din interes,pt ca pasiunea nu va fii niciodata indeplinita in conditiile in care metodologia repartizarii nu se va schimba si „relatiile” nu vor inceta.

  • 29/05/2015
    reply

    Anonim

    Felicitari pentru reusita si pentru curaj. Ai un condei frumos 🙂
    Ştiu ca poate nu are o legatura directa cu subiectul, rezidentiatul, dar as vrea sa te intreb un lucru sprea a mă folosi si de el. Cum arata un program dintr-o zi in care te pregateai pentru marele examen? Cum invatai, cat, pauze etc. Te rog!

  • 05/10/2015
    reply

    buna, care este cel mai buna uniersitatea din chirurgie reconstrutive in romania?

Post a comment