Albirea este un semn al îmbătrânirii; cu toții albim, mai devreme sau mai târziu.
Suntem obișnuiți sa vedem vârstnici cu parul alb, însă oare de ce se confrunta și unii tineri cu albire prematura?

Parul și pigmentul

Parul frumos, colorat, este un simbol al tinereții și al “stării de bine”. Înainte, acesta avea un rol funcțional (protecție împotriva frigului, agenților agresori externi) dar în zilele noastre scopul sau este unul estetic. Albirea parului este asociata cu îmbătrânirea și poate afecta emoțional tinerii care se confrunta cu albire prematura.

Pigmentul din foliculul pilos, melanina, este responsabil pentru parul colorat. Melanina se găsește sub 2 forme: eumelanina (brun – negru) și feomelanina (rosiatic-brun) iar proporția sub care se afla în folicul stabilește culoarea finala: blond, roșcat, brunet, saten, etc. În funcție de ph, nivelul de cisteină din melanozomi (organitul celular responsabil de transferul pigmentului din melanocit în keratinocit) raportul dintre eumelanina și feomelanina variază (ph mai mic, scade activitatea tiroziazei – enzima implicată în producerea de melanina- așa ca va predomina feomelanina care da culoarea blonda sau rosiatica a parului).

Exista o legătură strânsă între ciclurile de creștere ale firelor de par și producerea de pigment. Astfel, parul este intens pigmentat în faza anagen (de creștere) iar producția se oprește în telogen (regresie).
Pigmentarea părului pe parcursul vieții este dependentă de prezența celulelor stem melanocitare din foliculul pilos. Pe măsură ce firele de păr vechi cad și cresc firele noi, celulele stem melanocitelor servesc drept rezervor pentru melanocitele care produc pigmentul care conferă părului culoarea sa vizibilă. Pierderea acestor celule stem duce la creșterea firelor de păr nepigmentate sau gri.

Ce impedica melanocitele sa produca pigment?

1. Cel mai important factor este inaintarea fiziologica în varsta. Cu timpul, celulele stea melanocitare iei pierd din funcție și nu mai pot funcționa ca rezervor pentru melanocite.
2. Infectii virale. Când un virus atacă sistemul imunitar, celulele infectate răspund producând interferoni. Interferonii semnalizează celulelor vecine, spunându-le să se protejeze. Deși aceste semnale sunt în mod normal bune, în exces, ele pot duce, de asemenea, la pierderea melanocitelor și a celulelor stem ale melanocitelor, oprind producția de pigment.
3. Stress-ul oxidativ cauzat de expunerea la UV, fumat, consum de alcool, boli inflamatorii, poluare, factori emoționali. De aici vorba “îmi scoți peri albi”!!! 🙂
   În faza anagena, pigmentul melanina se produce prin procese enzimatice de hidroxilare și oxidare care duc la acumularea de stres oxidativ și acumulare de peroxid de hidrogen în foliculii piloși. În lipsa unor antioxidanți eficienti, acesta va determina pierderea pigmentului.
4. Boli genetice (de ex progeria) sau afecțiuni precum vitiligo. Melanocitele pacienților cu vitiligo sunt foarte sensibile la stresul oxidativ care duce la distrugerea lor.
5. Deficitul de vit B12 -(55% din pacienții cu anemie pernicioasa albesc înainte de 50 de ani).
6. Afecțiuni tiroidiene : hormonii T3 și T4 sunt implicați în producerea de pigment
7. Medicamente: antimalarice sau chimioterapice scad nivelul enzimelor implicate în melanogeneza
8. Deficiente în Cu, Zn, Fe sunt responsabile de albire însă efectul poate fi reversibil.

Diferențele între parul alb/gri și cel colorat

Albul se datorează unei iluzii optice: galbenul pal al keratinei apare alb din cauza reflexiei sau refracției luminii incidente. Părul cenușiu încă mai este colorat pentru ca exista foliculi care mai au putina melanina; prin suprapunerea firelor se vede culoarea “gri”. Părul alb este complet lipsit de melanina și culoare. Părul alb/gri este mai aspru, mai rigid și mai greu de gestionat decât părul mai închis la culoare. Rata de creștere și grosimea părului nepigmentat sunt semnificativ mai mari decât părul colorat (de pana la 4 ori mai rapide). Nu numai că părul gri este mai sensibil la intemperii, dar și mai predispus la deteriorarea radiațiilor UV.
Mai mult, îndepărtarea părului gri și alb al feței cu laser este o provocare, deoarece îi lipsește cromoforul de melanina care reprezintă “targetul” fasciculului laser.

Putem încetini sau chiar trata decolorarea?

Nu exista un tratament cu dovezi solide științifice care sa inverseze procesul de albire. Daca este secundara unor boli tratabile, este posibil sa se repigmenteze după vindecare.

În anumite studii, pacienți au obținut repigmentare cu acid P-aminobenzoic, calciu pantethonat sau latanoprost aplicat topic. Șampoanelor li s-au adăugat antioxidanți precum Vit C, E dar este prea greu sa penetreze pana la rădăcina firelor de par. Seleniul, cuprul, extract de ceai verde sau fitoestrogenii sunt foarte studiați momentan mai ales în combinații cu lipozomii (elemente capabile sa penetreze prin epiderm). Peptide precum polipeptida sh-4 ajuta la prezervarea rezervei de celulei stem din foliculul pilos.

Avulsia pare sa ajute; multe din firele smulse nu vor mai creste gri…
Ne bazam pe un stil de viață sănătos care sa ne asigure aportul necesar de antioxidanți și apelam la metodele de colorare chimica.