Ce carti citesc medicii?
O asa intrebare parca cere un raspuns precum: „Carti de doctori, evident!”
Inca din facultate, am fost obisnuiti sa gasim la finalul fiecarui curs sintetizat mediocru intr-un ppt, o pagina intreaga cu “bibliografie”. O insiruire de tratate medicale pe care nici macar autorul cursului nu le-a parcurs insa le “recomanda”,in caz ca vrei sa… aprofundezi subiectul dezbatut.
Intr-un articol pe care l-am postat recent am fost criticata pentru afirmatiile legate de volumul de informatii pe care il parcurg studentii medicinisti, fiind interpretate ca o exagerare; insa, numai voi si domnul de la xerox-ul din subsolul facultatii stiti cate ati patimit! Bunica mi-a multumit pentru teancurile de cursuri donate anual, i-au fost foarte utile la aprinsul focului in soba…
Prin urmare, in sesiune am citit cele mai multe carti. De dragoste (traiasca fifty shades of grey!), politiste, psihologice. Daca mai adaug si blogurile, pot spune ca mi-am largit cu succes orizontul non-medical.
In anul 6 puteam oferi zilnic acelasi raspuns la intrebarea: “Care a fost ultima carte citita?” –“ECN- citita, lovita, injurata, adorata”.
Nicio publicatie nu m-a pregatit pentru ceea ce avea sa urmeze: rezidentiatul. De curand, am primit cartea “Sunt rezident, what next?” pe care am parcurs-o cu zambetul pe buze. Dr Stefan Gutue este un fel de “frate mai mare” pentru tine, studentul ambitios, cu idealuri mari si pentru tine, proaspatul rezident intimidat de sistemul sanitar. Se scriu multe articole medicale de specialitate, insa informatii legate de modul real de desfasurare a pregatirii medicale nu gaseai pana acum decat pe forumuri, bloguri (ca si acesta) Pe pagina de facebook se posteaza frecvent articole interesante, citate motivationale care sa iti reaprinda apetitul pentru studiu, pentru cercetare.
Up-date: 23 Mai 2015
Cartile care trezesc emotii sunt cele pe care le citesti pe nerasuflate. Am parcurs randurile cartii lui Stefan Gutue in cateva ore, deplansandu-ma in mijlocul lui de transport preferat (vezi foto)
In calitate de medic tanar, rezident, indiferent din ce unghi privesti (cel al fostului student constiincios sau al celui mai delasator) si indiferent de momentul in care ai absolvit facultatea realizezi ca nimic nu s-a schimbat in sistemul de invatamant. Cred ca studenta Dana a fost opusul studentului Stefan desi am avut acelasi profesor de anatomie, cel care “lectura allegro” si desena pe tabla fara realizeze “o schema clara”! Chiar daca eu nu am avut vreodata restante si am luat 10 la toate examenele de anato din primii 2 ani, regasesc in cartea lui acelasi temeri si incertitudini pe care le-am avut eu si colegii mei. Te autosabotezi crezand ca nu vei ajunge un medic bun doar pentru ca nu poti retine un volum mare de informatii intr-o perioada scurta de timp. Memoratul nu ar trebui sa fie calitatea primordiala a medicilor. Ce ziceti de empatie, rabdare, toleranta?
Cu toate astea, era o obisnuita ca elevii bine pregatiti ai unui liceu sa fie indrumati catre facultatea de Medicina de catre profesori, parinti, rubedenii. Intratul la medicina era un fel de inrolare in armata… stiai ca te asteapta o lupta grea in care oponentii sunt colegii tai, “balaurii” care vor sa-ti fure locul calduros de la buget si eventual si plapanda bursa de merit lunara. Ma bucur ca Stefan a punctat nivelul crescut al competitivitatii, care uneori iti fura viziunea de ansamblu – aceea de a acumula cunostiinte pentru tine, pentru a le utiliza in sprijinul viitorilor tai pacieti- si te determina sa-ti indrepti atentia catre obiective rapide si masurabile – notele mari.
Este imposibil sa nu devii frustrat de anumite materii, examene sau note si sa ai tendita sa cauti vinovati pentru esecul tau…. proful, nemernicul de vecin ca folosea bormasina la 11 noaptea, prietenul ca te-a scos la film in loc sa te lase sa mai citesti o data cursul, etc. Autorul cartii te incurajeaza sa adopti o atitudine matura si sa-ti asumi responsabilitatea deciziilor tale pentru ca cea mai buna motivatie e dorinta arzatoare de a reusi prin forte proprii. Dupa un 10 oferit de acel prof de anato, ieseai de la examen ca de la spovedanie; usor ca un fulg, pur ca un nou-nascut. Si nu cred ca exista drog mai puternic ca acea senzatie, satisfactia muncii rasplatite corect.
Cartea este complexa si abordeaza fiecare aspect al vietii de medicinist inclusiv latura financiara, lovitura sub centura pentru studenti. De fapt, capitolul meu preferat este cel legat de resursele materiale. Abia atunci cand vezi medicina ca pe o “investitie”, o investitie in tine si in viitorul tau, abia atunci devii cu adevarat motivat. In viata ai nevoie de obiective spre care sa tintesti dar si de echilibru in tot ceea ce faci iar in acest scop e necesar sa te implici in activitati suplimentare. Eu mi-am canalizat eforturile in 2 parti: voluntariat si job. Nu poti sa astepti 25 de ani ca sa castigi primul tau banut! As introduce in Romania educatia financiara ca materie obligatorie in scoala generala, si cu sinceritate spun ca ar fi mai utila inclusiv la medicina in loc de marketing, igiena, etc. In termeni economici, trebuie sa te inconjori de “active” adica lucruri care sa produca, nu care sa epuizeze si mai multe resurse iar aceasta gandire te va ajuta sa-ti prioritizezi actiunile.
O prioritate ar fi acum sa cititi cartea “Salvezi vieti sau sprijini pereti?” care va schimba mentalitatea unui generatii intregi, fara indoiala.
Pe voi ce carti v-au marcat? Ce imi recomandati sa citesc in timpul liber?
